Primăria Comunei Dăbâca

Anunt privind proba interviu pentru postul

PROBA  INTERVIU  LA   CONCURSUL DE RECRUTARE PENTRU OCUPAREA FUNCȚIEI PUBLICE DE EXECUȚIE VACANTA DE CONSILIER, CLASA I, GRAD PROFESIONAL PRINCIPAL (ADMINISTRATIV ȘI RESURSE UMANE) DIN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI DĂBÎCA VA AVEA LOC MARTI, 19.12.2017 LA ORA 13,00

14 December 2017
Anunt rezultat concurs consilier

Anunt rezultat selectie dosare concurs consilier Grad I Administrativ si resurse umane

08 December 2017
Anunț concurs angajare Inspector Clasa I, Impozite și taxe și Referent grad III Asistenta Sociala

Primdria Comunei Dăbâca loc. Dăbâca, nr. 339, judetul Cluj, anunță organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție vacante, pe durată nedeterminată:- Inspector, clasa I, grad profesional asistent în cadrul Compartimentului Taxe Si Impozite;- Referent, clasa III, grad profesional superior în cadrul Compartimentului Asistență Socială;1. Dosarele de inscriere se pot depune in perioada: 08.12,2017 - 27,12.2017, intre orele 8.00-14:002. Instituția la care se depun dosarele de inscriere: Primăria Comunei Dăbâca, loc. Dăbâbca, nr. 339, jud. Cluj. 3. Data, ora și locul desfășurării probelor de concusr:- proba scrisă va avea loc in data de 08.01.2018, orele 10.00, la sediul Primdriei Dăbâca, nr. 339 ,județul Cluj.- interviul va avea loc in data de 11.01.2018, orele 10.00,1a sediul Primariei Dăbâca, loc. Dăbâbca, nr. 339, jud. Cluj.

Declarații de avere 2017 Funcționari

In această pagină regăsiți declarațiile de avere si de interese 2017 pentru următorii funcționariIelcean Lidia - Referent; Morar Theodora - Consilier Manager Proiecte; Marian Daniela - Referent; 

27 November 2017
Declarații de interese Consilieri locali 2017

Declarații de interese Consilieri locali Dăbâca 2017

28 November 2017
Declarații de avere 2017 Consilieri Locali

Aceasta pagina conține declarațiile de avere din 2017 pentru următorii consilieri loclali:Bogdan Stelian;Borsan Sorin Ioan;Darjan Ioan;Molnar Emil;Olustean Viorel;Petrindean Valer;Pop Stefan;Vlad Vasile Felix;

27 November 2017
Hotarari Consiliu Local 2017

In aceasta pagina regasiti Hotararile de Consiliu Local din anul 2017

27 November 2017
Componența Consiliului Local

p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: center; font: 20.0px 'Helvetica Neue'; color: #000000; -webkit-text-stroke: #000000} p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: center; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #362f2d; -webkit-text-stroke: #362f2d; min-height: 12.0px} p.p3 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: center; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333} p.p4 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333} span.s1 {font-kerning: none} span.s2 {text-decoration: underline ; font-kerning: none} table.t1 {border-collapse: collapse} td.td1 {width: 69.0px; height: 19.0px; border-style: solid; border-width: 1.0px 1.0px 1.0px 1.0px; border-color: #000000 #000000 #000000 #000000} td.td2 {width: 196.0px; height: 19.0px; border-style: solid; border-width: 1.0px 1.0px 1.0px 1.0px; border-color: #000000 #000000 #000000 #000000} td.td3 {width: 69.0px; height: 19.0px; background-color: #efefef; border-style: solid; border-width: 1.0px 1.0px 1.0px 1.0px; border-color: #000000 #000000 #000000 #000000} td.td4 {width: 196.0px; height: 19.0px; background-color: #efefef; border-style: solid; border-width: 1.0px 1.0px 1.0px 1.0px; border-color: #000000 #000000 #000000 #000000} Componenta Consiliului Local Dăbâca (iunie 2016)Nr. CrtNumele și PrenumeleApartenența politica1.Borsan Sorin IoanPNL2.Pop ȘtefanPNL3. Vlad Felix VasilePNL4. Olosutean ViorelPPU-SL5.Dirjan IoanPPU-SL6.Molnar EmilPPU-SL7.Chidean AurelPSD8.Petrindean ValerPSD9.Bogdan StelianPNT-CD

27 November 2017
Oportunității de dezvoltare

p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333} p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333; min-height: 12.0px} span.s1 {font-kerning: none} Principala resursă a comunei este reprezentată...

21 November 2017
Direcții de dezvoltare

p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333} p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333; min-height: 12.0px} span.s1 {font-kerning: none} Autoritățile locale urmăresc îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor comunei Dăbâca până în anul 2013 prin implementarea cu succes a factorului dezvoltare și responsabilitate civică, păstrarea și promovarea valorilor cultural-tradiționale abundente în aceste locuri.   DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT ♦ Modernizarea și reabilitarea drumului județean DJ 161; ♦ Pietruire și asfaltare ulițe comunale; ♦ Reabilitarea drumului de acces la cetate; ♦ Construirea și consolidarea a două poduri peste Valea Lonei; ♦ Construirea a 15 vaduri de acces prin vale pentru accesul la terenurile agricole; DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA STRUCTURII EDILITARE ȘI DE MEDIU ♦ Înființare stație de epurare și realizare rețea de canalizare în comuna Dăbâca; ♦ Reabilitarea și eficientizarea rețelei de iluminat public; ♦ Înființarea unui sistem de ecologizare administrat de către primărie; ♦ Decolmatare și regularizare Valea Lonea; ♦ Realizarea unei rețelei de gaz metan în comună; DEZVOLTAREA ECONOMICĂ‚  ♦ Realizarea ofertei comunei de atragere a investitorilor privați; ♦ Înființarea unei asociații agricole; ♦ Înființarea unui camping pentru turiști dotat corespunzător necesităților anului 2010; ♦ Introducerea monumentelor istorice în circuitul turistic; ♦ Înființarea unui centru de colectare de produse bio: plante medicinale, fructe de pădure;   CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII CETĂȚENILOR COMUNEI PRIN ACCES LA EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, CULTURĂ‚ ȘI SPORT. ♦ Reabilitarea bazelor sportive; ♦ Realizarea unei Săli de sport; ♦ Reabilitare școli în comuna Dăbâca; ♦ Reabilitare așezăminte culturale; ♦ Înființare parc de agrement în comună; DEZVOLTAREA SPIRITULUI CIVIC ȘI PARTICIPAREA CETĂȚENILOR LA VIAȚA COMUNITĂȚII ♦ Extindere Cămin spital pentru bătrâni Luna de Jos; DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE PENTRU A FII CAPABILĂ ♦ Crearea unui centru de informare europeană care să se ocupe și de comunicarea activă cu cetățenii comunei pe mai multe sectoare de activitate; ♦ Înființarea unui Centru de informare comunal; ♦ Asigurarea bazei materiale și informatice pentru evidența fondului funciar și al cadastrului general al comunei;

21 November 2017
Analiza SWOT a comunei

p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333} p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333; min-height: 12.0px} span.s1 {font-kerning: none} Puncte tari♦ Se situează la cca. 35 km de orașul Cluj;♦ Se situează aproape de DN1C, arteră importantă de trafic care face legătura între centrul, nordul și nord-est-ul țării;♦ Peisaje deosebite create prin așezarea localității pe malul râului Loana, izvor de viață și prosperitate;♦ Resurse mari și diversificate în domeniul lemnos și al florei, de la arbori de esență tare până la multe specii de plante cu avantaje medicinale;♦ Faună deosebită reprezentată de vânatul bogat și variat.♦ Datorită situării într-o zonă cu influențe religioase considerabile, caracteristicile de bază ale populației sunt respectul și încrederea în oameni;♦ Zonă fără conflicte sociale;♦ Forță de muncă existentă în comună, experiența acumulată în prelucrarea lemnului, cultura plantelor și zootehnie, gradul de școlarizare ar permite asigurarea unor brațe calificate pentru eventalele noi unități;♦ Existența unui proiect de creare a unui centru de informare comunal menit să atragă tinerii în comună;♦ Situarea pe DJ 161care se află într-o stare foarte precară dar practicabilă; ♦ O serie de drumuri comunale care permit accesul spre zonele pitorești ale comunei♦ Existența serviciului de telefonie fixă și acoperire în rețele de telefonie mobilă;♦ Prezența la nivel de comună a transportului în comun, aspect important prin prisma conexiunii oamenilor cu reședința de județ orașele invecinate Gherla și Dej♦ Un mediu curat, datorită situării într-o zonă deluroasă nepoluată.♦ Suprafața relativ mare a comunei raportat la numărul de locuitori.♦ Există rețea principală de alimentare cu apă.♦ Există rețea de iluminat public în comună.♦ Zona este scăldată de valea Loanei și afluenții acesteia care au un curs rapid realizat prin diferențe însemnate de nivel.♦ Existența unui dispensar uman.♦ Existența a două farmacii în comună;♦ Există un cămin spital pentru bătrâni în Luna de Jos;♦ Existența unităților de învățământ școlare și preșcolare în ambele sate din comună. ♦ Existența cadrului didactic în măsura satisfăcătoare ca și calitate și diversitate.♦ Existența unor proiecte de reabilitare a școlilor din satele din comună.♦ Existența Căminelor culturale în fiecare sat din comună din care în două localități sunt funcționale și practicabile, în Dăbâca și în Luna de Jos;♦ Existența lăcașelor de cult în fiecare sat din comună, lăcașe cu tradiție si care datează de mulți ani;♦ Existența monumentelor istorice de însemnătate și cu tradiție: Cetatea lui Gelu - sec. X; Castelul Teleki - 1650; Conacul Rhedy - sec. XVIII;♦ Există festivalul anual Fii Satului care are o tradiție însemnată și care ridică popularitatea comunei noastre;♦ Interesul primarului și a personalului primăriei pentru identificarea și soluționarea problemelor (identificarea surselor de finanțare, a firmelor de proiectare, consultanță, colaborarea cu acestea).♦ Există la nivel de primărie personal cu experiență și bunăvoință cu care se pot desfășura activități de creștere la nivel de comună.♦ Reacție pozitivă a cetățenilor comunei în identificarea problemelor și a soluțiilor de dezvoltare atât la nivel personal cât și la nivel de comună.Puncte slabe♦ Este o comună puțin concentrată, multe puncte ale comunei fiind destul de îndepărtate de centrul acesteia♦ Relieful nu permite culturi concentrate pe aceași specie pe suprafețe întinse, acesta fiind destul de variat și foarte puțin liniar;♦ Este o comună puțin concentrată, multe puncte ale comunei fiind destul de îndepărtate de centrul acesteia;♦ Relieful nu permite culturi concentrate pe aceași specie pe suprafețe întinse, acesta fiind destul de variat și foarte puțin liniar;♦ DJ 161 se află într-o stare deosebit de precară necesitând reparații capitale, traficul desfășurându-se în condiții foarte slabe.♦ Transportul periferic se desfășoară pe numeroase artere secundare, ulițe, majoritatea aflându-se în condiții necorespunzatoare iar unele sunt nepractibile.♦ Nu există suficiente poduri peste Valea Loanei, accesul fiind astfel îngreunat semnificativ.♦ Starea precară a unor sedii de bază din localitățile componente ale comunei .♦ Nu există rețea de alimentare cu gaze naturale.♦ Nu există rețea de canalizare a apelor menajere și stație de epurare.♦ Lipsa unui punct de colectare a deșeurilor.♦ Rețeaua de distribuție cu apă potabilă este realizată la nivel de aducțiune, dar nu și la nivel de distribuție către consumatori.♦ Numărul mic al specialiștilor și al personalului medical;♦ Căminul spital necesită extindere întrucât locurile sunt insuficiente în momentul de fațăCondițiile la școlile și grădinițele din comună sunt precare și de asemenea dotările nu sunt în concordanță cu cererile actuale de pe piața forței de muncă.♦ Inexistența unei Săli de sport în care copiii să-și desfășoare activitățile sportive și care să găzduiască alte activități de acest gen.♦ În localitatea Pâglișa, Căminul cultural este dezafectat;♦ Inexistența unui parc de agrement la nivel de comunăInexistența în comună a unui centru de informare privind finanțările UE în perioada actuală 2009-2013.♦ Nu există ONG-uri la nivel de comună.♦ Oamenii nu au informații de bază în ceea ce privește un program de dezvoltare durabilă. Oportunități♦ Activitatea de prelucare a fructelor de pădure poate fii propice deoarece zona deține resurse consistente în domeniu;♦ Valoarea relativ mică a terenului aferent localității care poate fii un factor de decizie pentru investitori;♦ Posibilitatea dezvoltării de micro-ferme de crestere animale si de colectare a produselor auxiliare : lapte, piei;♦ Existența unei structuri turistice funcționabile care demonstrează potențialul comunei noastre;♦ Primăria deține teren pe valea Loanei pe care este dispusă să îl faciliteze posibililor investitori pentru a realiza un loc de camping pe această vale.♦ Potențial pentru cultivarea de plante medicinale, și eventual a unui laborator pentru studiul efectelor acestora.♦ Există un proiect pentru extinderea căminului de bătrâni;♦ Distanța relativ mică până la orașul Cluj unde tinerii iși pot continua studiile și astfel menținerea unui nivel destul de ridicat de specialiști și meseriași la nivel de comună.♦ Implicarea primăriei în procesul de renovare a școliilor generale și a coordonării de proiecte care săasigure menținerea și aducerea de specialiști în zonă.♦ Există proiecte de reabilitare a așezămintelor culturale, de înființare a unui parc la nivel de comună și de reabilitare a bazelor sportive, proiecte care considerăm că odată implementate vor spori atât condițiile de viață ale cetățenilor cât și factorul de interes dpdv turistic al comunei noastre.♦ Existența proiectelor de Modernizare a Administrației Publice care permit o creștere semnificativă în ceea ce privește relaționarea administrației locale cu structurile europene de implementare a strategiilor de dezvoltare. (Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative - program adoptat pe 21 noimbrie 2007)♦ Administrația publică are în vedere amenajarea unui centru de informare comunal și de asemenea dorește să se implice în asigurarea bazei materiale și informatice pentru evidența fondului funciar și al cadastrului general al comunei. Amenințări♦ Aflându-se la o distanță considerabilă de reședința de județ, în cazurile de urgență medicală nu există o unitate permanentă care să acorde cel puțin măsurile de prim ajutor.♦ Riscul neadaptării elevilor care merg la specializări datorită lipsei dotărilor în special a celor informatice.♦ Pierderea îndeletnicirii de a lucra cu lemnul și a altor meserii deoarece nu se promovează aceste aspecte într-un cadru organizat.♦ Diminuarea valorii și însemnătății monumentelor din comuna noastră dacă acestea nu sunt introduse în circuitul istoric.♦ Dificultatea obținerii finanțărilor pentru cultură și sport♦ Riscul de a pierde finanțări ale UE datorită inexistenței unui centru de informare. p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333} p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333; min-height: 12.0px} span.s1 {font-kerning: none} ♦ Nu există un centru de perfecționare a forței de muncă astfel încât populația să fie conștientă de necesitățile actuale ale pieței în vederea calificării pentru adaptarea la aceste condiții.

21 November 2017
Infrastructura

p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333} span.s1 {font-kerning: none} Drumuri publice.  Prin comună trece drumul județean DJ161 care leagă localitățile Gădălin - Bonțida - Dăbâca - Pânticeu. Drumul național DN1C se află la 17 km de comună și orașul Cluj Napoca la 35 km. Lungimea totală a drumurilor comunei este de 26,6 km, dintre care 17 km aparțin drumului județean DJ161 și 9,6 km sunt drumuri comunale. Drumurile comunale permit accesul spre zonele pitorești ale comunei, dar nu sunt modernizate, fiind fie pietruite, fie din pământ.   Alimentare cu apă. Se realizează prin intermediul unui branșament la magistrala Cluj-Gherla. Există o rețea de 28,3 km de conducte de apă potabilă, pusă în funcțiune în anul 2008 și aflată într-o stare foarte bună.Comuna se bucură de 14 cișmele publice de apă potabilă.Alimentarea cu apă se realizează și din surse proprii, aproape fiecare gospodărie beneficiând de o fântână. În momentul de față nu există o rețea de canalizare sau o rețea de alimentare cu gaze naturale, dar aceste lipsuri fac parte din proiectele pentru viitor. Electricitatea. Este asigurată de societatea națională de furnizare S.C. Electrica S.A., existând un număr de 699 de consumatori casnici și 21 de consumatori mici. Telecomunicații. Rețea ce telecomunicație prin cablu aparține de Romtelecom, comuna având un număr de aproape 400 de abonați. Rețeaua de telefonie mobilă este asigurată de Vodafone în mare parte a comunei. Furnizorul principal de Internet este Romtelecom, dar 12 locuitori ai comunei beneficiază de Internet prin Vodafone. Pe lângă numărul de locuitori care beneficiază de acest serviciu, toate instituțiile publice ale comunei dipun de Internet. Televiziunea este asigurată de Romtelecom.   Tranporturile în comun. Fac legătura între comună noastră si reședința de județ, orașul Cluj, precum și cu orașele Gherla și cu Dej.. Operator este S.C. Vio&Dani cu un nr. de 4 autoturisme a câte 20 de locuri fiecare.   Comerțul. Este susținut de magazine mici tip ABC și anume 9 magazine de desfacere cu amănuntul.   Turismul. Tipul turism este agroturism. În comună există 20 de locuri de cazare.

21 November 2017
Economia

p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333} p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333; min-height: 12.0px} span.s1 {font-kerning: none} Industria Prelucrarea lemnului es...

21 November 2017
Atracții turistice

Cele mai importante obiective turistice, pe lângă peisagistică, multitudinea datinilor sunt:Cetatea Dăbâca. Primele cercetări ale cetății aparțin din 1837 lui K. Hodor, urmate în 1942 de sondajul arheologic al lui K. Crettier și apoi de o cercetare arheologică amănunțită inițiată în 1964 de către echipa lui Constantin Daicoviciu.Cetatea are formă inelară și era formată dintr-un număr de patru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 m. Era așezată pe terasa superioară a văii Lonei și avea rolul de a menține controlul asupra drumului de transport al sării de la Sic la Poarta Meseșului.Prima cetate a fost ridicată în secolul IX. K. Hodor, care a descris în 1837 ruinele ceății, presupunea că a fost ridicată pe locul unei cetăți dacice. Cetatea secolului IX-X era apărată cu șanțuri și cu valuri de pământ. Acum s-a ridicat și un turn patrulater, respectiv un zid de legătură al părții estice și vestice ale primei incinte, zid de 3,2 m grosime. Atât turnul, cât și zidul au fost distruse în timpul invaziei mongole.Arheologii români și-au concentrat multă vreme eforturile pentru a descoperi elemente care să susțină textul din Gesta Hungarorum cum că cetatea ar fi reprezentat reședința conducătorului local Gelu. Aceste eforturi nu au fost încununate de succes, deși, contrar opiniei arheologului maghiar Bóna, locuirea sitului în secolul al IX-lea a fost confirmată de o serie de obiecte.A fost distrusă la invazia tătarilor din 1241, fiind apoi reconstruită. Nu a mai reușit însă să își recâștige importanța. Pietrele cetății au fost folosite la construirea castelului Teleki. Actualmente resturile cetății sunt parțial acoperite.Cetatea Dăbâca este menționată pentru prima dată în anul 1214, iar în 1243 printr-un act de donație, regele Bela al IV-lea al Ungariei donează 3 sate care aparțineau cetății (Fatateleke, Bachunateleke și Chegeteleke) către comișii Theotonicus și Hermann, în semn de mulțumire pentru serviciile lor. Cu această ocazie apare mențiunea terras castri nostri de Doboka.În 1271 ea este dăruită banului Micud, ca răsplată pentru faptele sale de vitejie, donație confirmată în 1279 de Ladislau al IV-lea.        Conacul Rhedy din Dăbâca, județul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj , elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004. A fost construit în secolul XVIII și poartă numele fostului proprietar. Castelul Teleki din Luna de Jos Din vechiul castel a mai supraviețuit doar turnul sudic, cu o înălțime de circa 35 m și parțial parcul. Restul castelului a fost demolat din ordinul împăratului Austriei după 1700. Piatra rezultată din demolare a fost folosită la construirea unui zid lung de circa 700 m, gros de un metru și înalt de 4 m, și a unei noi clădiri (castelul Teleki), care in prezent adăpostește spitalul din localitate. După 1980 o porțiune de 500 m de zid a fost demolat și piatra valorificată. Se mai păstrează circa 200 m din zid în jurul Spitalului din localitate. Parcul castelului cuprinde arbori cu vârsta de peste 500 ani (stejari, fagi, castani). 

21 November 2017
Domeniul Social

Populația stabilă a comunei Dăbâca este de 1804 cetățeni, din care:        • Români: 1586;        • Maghiari: 136;        • Rromi: 80; Sănătate:     • Nr. dispensare: 1;     • Nr. medici de familie: 1;     • Nr. farmacii: 1;     • Nr. laboratoare: nu există;     • Nr. personal mediu sanitar: 1; Educație:Unități de învățmânt:     • Grădinițe: 2;     • școli primare și gimnaziale: 2 ;     • Licee / școli de meserii: nu;Personal didactic:      • Preșcolar: 2;     • Primar: 4;     • Gimnazial: 6.Nr. elevi:      • Prețcolar: 35;     • Primar: 64;     • Gimnazial: 44;Sport:     • Echipe sportive: 1;    • Săli de sport: nu există momentan, dar este necesară pentru ca elevii să aibă unde să-și desfaăoare orele de sport iarna; Cultură și artă:      • Bibliotecă: da - 1 unitate;     • Cămin cultural: 2;     • Evenimente culturale/populare: Festivalul „Fii Satului"; Monumente culturale și/sau istorice:      • Cetatea lui Gelu - sec. X;     • Castelul Teleki - 1650;     • Conacul Rhedy - sec. XVIII;     • Biserica reformată Dăbâca - 1743;     • Biserica reformată Luna de Jos - 1727; Religie:      • Biserică ortodoxă: 3;

21 November 2017
Istoricul localității

Coordonate istorice. Teritoriul comunei Dăbâca a fost inclus în Dacia preromană, iar mai apoi în Dacia Porolissensis în timpul stăpânirii romane. Din anul 276 când armata condusă de împăratul Aurelian s-a retras din Dacia, a urmat o perioadă de instabilitate în care nu s-a putut urmări evoluția organizării teritoriale. Începând din secolul al IX-lea există știri istorice care atestă faptul că românii erau organizați în cnezate, voievodate sau ducate, cum era cel de la Dăbâca, reședința lui voievodului Gelu.Stăpânirea maghiară care s-a instalat în Transilvania spre mijlocul secolului al X-lea, a impus alte forme de organizare administrativ-politice: comitatul, districtul și scaunul. Primele comitate din Ardeal au fost: Dăbâca (Doboka, 1164), Solnoc (Szolnok, 1166), Cluj, Turda, Alba, Târnava și Hunedoara. În 1164 comitatul Doboka avea în componență un târg și 163 de sate, iar în 1733 izvoarele documentare și cartografice evidențiază un comitatus Dobacensis sau Dobocensis. În 1772 guvernatorul Transilvaniei, feldmareșalul Hadik a realizat o statistică a populației conform căreia comitatul Dăbâca avea 164 de sate, 15241 de familii și 76445 de locuitori. În 1873 comitatul Dăbâca avea un târg, 173 de sate ți două cătune. Comitatele au fost înlocuite în 1850 cu cinci districte militare: Alba, Cluj, Sibiu, Reteag și Orhei care erau împărțite în circumscripții și cercuri. Dăbâca făcea parte din districtul Cluj, circumscripția Cojocna, cercul Răscruci. În 1857 satele comunei făceau parte din cercul Cluj, plasa Răscruci. În 1876 s-a format comitatul Solnoc-Dăbâca în care erau incluse satele Dăbâca, Pâglișa și Luna de Jos care făceau parte din plasa Gherla, notariatul Dej. Comitatul Solnoc-Dăbâca a fost transformat în județul Solnoc-Dăbâca în 1918, iar în 1925 a purtat numele de județul Someș. Din 1926 satele comunei Dăbâca au fost arondate plasei Borșa din județul Cluj.În 1938 satele comunei Dăbâca făceau parte din Ținutul Someș, însă doi ani mai târziu ținuturile au fost desființate. Între 1941-1967 satele comunei au făcut parte din raionul Gherla, regiunea Cluj, iar din 1968 teritoriul Țării a fost împărțit în 39 de județe.

21 November 2017
Coduri poștale

p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333} span.s1 {font-kerning: none} Coduri poștale ale localităților aparținătoare      ♦ Dăbâca - 407265      ♦ Luna de Jos - 407266      ♦ Pâglișa - 407267   Coduri poștale ale l...

21 November 2017
Link-uri utile

p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333} p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #362f2d; -webkit-text-stroke: #362f2d} p.p3 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 12.0px; font: 11.0px Arial; color: #333333; -webkit-text-stroke: #333333; min-height: 12.0px} span.s1 {font-kerning: none} span.s2 {text-decoration: underline ; font-kerning: none} span.s3 {font-kerning: none; color: #333333; -webkit-text-stroke: 0px #333333} span.s4 {text-decoration: underline ; font-kerning: none; color: #362f2d; -webkit-text-stroke: 0px #362f2d} Din județul CLUJ Primăria Municipiului Cluj Napoca  Prefectura județului Cluj Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj  Inspectoratul Școlar Județean Cluj  Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj  Consiliul Județean Cluj  Camera de Comerț și Industrie Cluj  Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj  Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca  Universitatea Tehnică Cluj-Napoca  Universitatea de medicină și farmacie "Iuliu Hatieganu" Cluj Napoca  Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca  Universitatea Bogdan Vodă Cluj-Napoca  Muzeul de Artă Cluj-Napoca  Biblioteca Județeană "Octavian Goga" Cluj   Din ROMÂNIA Președenția României  Guvernul României Senatul României Camera Deputaților Banca Națională a României Ministerul Administrației și Internelor Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței Ministerul Economiei

21 November 2017